Pamperșii și NASA

 

Fix cu 56 de ani în urmă, pe 20 iulie era mare sărbătoare!!!

 

Pe 20 iulie 1969 s-a petrecut cea mai extraordinară ispravă tehnică a omenirii: aselenizarea. Cei trei eroi ai misiunii Apollo 11: Neil Armstrong, Buzz Aldrin si Michael Collins. Primii doi au pășit pe lună, al treilea a rămas în stația pilot, din atmosfera lunară, asigurând buna funcționare a operațiunii. Buzz și Neil au petrecut peste 21 de ore pe solul lunar. Asta este povestea pe care o știm noi doar dacă nu sunteți adepții altor teorii. Eu mă bucur că s-a reluat programul în care vor fi trimiși oameni în cosmos, pentru că chiar dacă sunt o persoană care nu iubește zborurile cu avionul sper că alții să ajungă ca în filmele cu Star Treck.

 

Ei bine astronauții au cam țopăit pe Lună ca doi copii în recreație, au rostit vorbe memorabile, au înfipt drapelul american (care era deja desfășurat pentru că avea o stinghie pe latura superioară), au contemplat Terra și au cules eșantioane pentru cercetări.

 

Cu ocazia misiunii Apollo 11 specialiștii NASA au inventat pamperșii (la origine destinați astronauților) și aspiratorul de masă (destinat recoltării prafului lunar). Măcar pentru asta mămicile ar trebui să fie recunoscătoare NASA. În imagine, de la stânga la dreapta: Neil, Michael, Buzz.

Astronauții poartă scutece speciale, cunoscute sub numele de Maximum Absorbcy Garments (MAGs) în timpul plimbărilor în spațiu (EVA-uri = Activități extravehiculare) și uneori în timpul lansării și reintrarii. În microgravitație, fluidele corporale nu curg în direcții previzibile din cauza lipsei de gravitație. Acest lucru face ca urinarea și defecația să fie destul de complicate, iar fără o soluție practică, deșeurile ar putea pluti în jurul cabinei, prezentând riscuri de igienă și sănătate. MAG este conceput pentru a gestiona eficient deșeurile lichide. Scutecul cosmic constă în straturi de materiale superabsorbante, asemănătoare pamperșilor pentru sugari dar mult mai avansate și capabile să absoarbă cantități mari de lichid, păstrând purtătorul uscat și confortabil. Dezvoltate inițial în timpul programului NASA pentru naveta spațială, aceste articole de îmbrăcăminte sunt folosite și astăzi la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS). Plimbările în spațiu pot dura 6 până la 8 ore, timp în care astronauții nu se pot întoarce la navă pentru a se elibera. Prin urmare, purtarea unui MAG asigură că nevoile biologice nu interferează cu misiunea. NASA a finanțat, de asemenea, inovații precum Space Poop Challenge, care a avut ca scop crearea unor sisteme mai bune de gestionare a deșeurilor pentru misiunile de lungă durată, precum cele de pe Marte.

Pe scurt, urinatul și defecația în spațiu fără gravitație nu este doar incomodă - este o problemă autentică de inginerie și siguranță, făcând scutecele o parte esențială a echipamentului de astronauți.

 

Una peste alta, abia aștept să se facă anunțuri cu vacanțe pe Marte. Alți doritori?

 

. 

Julitura

 

Când eram mică, în perioada aceasta ajungeam cu părinții sau bunicii prin alte locuri, în vilegiatură. Vilegiatură era un nume greu de pronunțat pe atunci și nefolosit/nefolositor acum. 

 

Odată, la Slănic, pentru o julitură la genunchi, bunica a luat de pe marginea drumului un mănunchi de plante de coda șoricelului și le -a pus pe rană. Și acum îmi aduc aminte batista fină brodată cu monogramă care trecea peste genunchiul meu dureros. Era plină de sânge și ținea plantele zdrobite pe genunchiul meu. Așa de curioasă și intrigată eram să merg cu bandajul acela improvizat până la locul de cazare că am lăsat în urmă lacrimile. Se pare că plantele zdrobite și frecate în mâini și-au făcut efectul, acela de a opri sângerarea. Am simțit mirosul plantei care de atunci mă însoțește și pe care-l asociez cu amăruiul.

 

Planta, în numele ei latinesc: Achillea millefolium își trage povestea de la Ahile și frunzele par ”mii de frunze”. Spun poveștile că codița șoricelului este planta cu care se tratau soldații în Războiul Troian.

Mai târziu, pe când medicina se baza pe știința celor 4 umori (cele 4 fluide corporale): sânge, flegmă, bilă galbenă și bilă neagră, coada șoricelului era considerată o plantă ”răcoroasă” și era folosită împotriva paraziților interni, a hemoragiilor gastrice, a bolilor de ficat și rinichi.

Aroma amară a făcut să existe până azi lichioruri tincturi, băuturi digestive chiar dacă spunem că amarul nu ne place. 

 

În natură descoperim că păsările își căptușesc cuiburile cu această plată pentru a face ca numărul paraziților să scadă.

 

Anul acesta, pe caniculă am încercat să folosesc toate plantele medicinale și casă. Pe modelul socatei, am încercat să fac licori răcoritoare. Cea din flori de tei e excelentă, cea din gălbenele și sunătoare nu mi-a plăcut. Acum e rândul băuturii din coada șoricelului O să vă spun dacă mi-a plăcut.

 

.