”Si, si, si, sembra facile!”
Cea mai populară cafetieră din lume ( Din cartea recordurilor)
Alfonso Bialetti (1888 – 1970) a fost un inginer italian care a devenit faimos pentru fabricarea aparatului de cafea Moka Express în anii 1950. Proiectată în 1937 de Otello Amleto Spadini, cafetiera a fost populară începând cu anii 1950. Marca Bialetti este acum deținută de Bradshaw International , care produce și vinde articole de bucătărie marca Bialetti. Bialetti și-a finalizat designul pentru Moka Express din aluminiu în 1950. Poate fi denumită ”Moka” sau ”ibric Moka”, cafetieră de aragaz . În italiană este simplu ”la macchinetta” (mica mașină) sau ”la caffettiera”.
”Europenii au ajuns cam târziu la cafea, dar Italia, care împarte Mediterana cu arabii și grecii și care nu e prea departe de Africa de Nord, a fost, probabil, poarta de acces pentru cafea spre vest. Și totuși, timp de secole după ce a apărut la Veneția, pe la începutul secolului XVII, cafeaua era privită ca un ”moft arabesc” – ceva străin, exotic și, din când în când, chiar o amenințare. Era văzută ca un lucru oriental, în stilul acela de gândire orientalistă, spune Peter Giuliano, șeful de cercetare la Specialty Coffee Association și fost co-proprietar al influentei Counter Culture Coffee. Pe scurt, ceva ce mulți nu prea înțelegeau, îi speria puțin, dar îi și atrăgea. Italienii obișnuiau să bea cafea turcească. Scriu acestea cu degetele tremurânde și frica de orice italian ce ar putea citi. Dar, cert este că, până spre finalul secolului al XIX-lea, italienii beau cafeaua cam la fel ca turcii. Amestecau cafea și apă într-un ibric metalic, numit cezve, și îl țineau pe foc. Cafeaua fierbea de câteva ori și o turnau în ceșcuțe mici, unde zațul se așeza frumos pe fund.
Italia n-a renunțat niciodată la ideea de a bea cafea tare în cantități mici. Cănile mari și cafeaua lungită, ca un fel de apă chioară? Asta era mai degrabă treaba nord europenilor și a americanilor, nu a italienilor. Aceștia încă preferă shoturile scurte și intense.
Mai înainte de Bialetti a fost Pavoni. Mașinăria de cafea a lui Pavoni era un aparat metalic mare și complicat, care folosea presiunea aburului pentru a trece apa fierbinte prin cafeaua măcinată și a scoate o cafea puternică, mult mai rapid decât metodele tradiționale. Exact același principiu pe care-l vezi la ibricul moka, doar că acesta e mult mai mic și mai puțin pretențios. Dispozitivul lui Pavoni a fost un hit, dar prea scump și prea greu de folosit acasă, mai ales că, la vremea aia, cafeaua se bea în grupuri, nu acasă.
Inspirat de aparatul lui Pavoni și de o altă ”jucărie” mai mică, napoletană, Bialetti a decis să facă Moka din aluminiu, să fie simplu, rapid și bun. Bialetti a muncit câțiva ani la o combinație între La Pavoni și napoletana, iar în 1933 și-a patentat ”Bialetti Moka Express”.
Pe la 1950, toate fabricile care făcuseră muniții și echipamente militare nu mai știau ce să producă, la fel ca o generație întreagă de meșteșugari pricepuți. Și uite așa au apărut Vespa, Fiat, Alfa Romeo cu vehiculele lor spectaculoase. Și Bialetti, cu Moka Express, care arăta încă futuristic și inteligent, a explodat pur și simplu în popularitate.
Italia postbelică avea economia în plină expansiune, o clasă de mijloc în creștere și acces la aceleași produse la nivel global, de care se bucura și restul Europei. În 1946, Renato, fiul lui Alfonso Bialetti, s-a întors în Piemont să preia afacerea tatălui său. A decis să renunțe la tot, în afară de un singur produs: Moka Express. Prețul scăzut al aluminiului și al cafelei, plus o clasă de mijloc care avea bani de aruncat, au făcut ca ibricul moka să fie perfect pentru vremurile acelea.
Renato, afaceristul cu simț artistic
Renato, pe lângă asta, era și un afacerist destul de iscusit; în 1953 a comandat desenarea logo-ului firmei, ”L’omino con i baffi” (omulețul cu mustață) care de atunci e inseparabil de Moka Express. În următorii 60 de ani, ibricul moka a cucerit lumea. Până în 2016, The New York Times spunea că peste 90% dintre casele italiene aveau unul. A devenit atât de iconic încât, la moartea lui Renato Bialetti în 2016, a fost îngropat într-o replică mare a ibricului moka.
Ibricul s-a răspândit în țările cu mari comunități de imigranți italieni, devenind popular în comunitățile italo-americane din Philadelphia, New York și Chicago. În Argentina și Australia, unde au venit valuri de imigranți italieni în secolul XX, ibricul moka e și acolo la el acasă.
În Argentina, firma Volturno a avut atât de mare succes încât, uneori, ibricul moka de acolo e numit chiar un Volturno.
Reputația brandului Bialetti începea să se consolideze. Și asta datorită reclamelor difuzate în pauzele emisiunii TV Carosello și campaniilor de promovare bazate pe imaginea omulețului (vezi una din reclame în josul paginii). Un desen simplu, cu creionul, făcut de Paul Campani, care a devenit simbolul firmei și încă mai e prezent pe logo-ul Grupului Bialetti, dar și pe toate produsele Bialetti.
Sloganul „Oh, da, da... pare ușor!” (să faci o cafea bună)!” a devenit o replică celebră. O frază care suna simplu dar care a prins imediat.
Astăzi, Bialetti merge înainte cu stil, păstrându-și reputația pentru cafetiere de top și extinzându-se în tot felul de ustensile de bucătărie. Nu s-au limitat doar la Moka Express. Acum au toată gama de jucării de bucătărie sub două mari firme: „World Coffee” și „World Home”. Găsești de toate, de la cafetiere pe gaz și electrice, la tigăi și gadget-uri de bucătărie. Și nici afacerea lor nu stă deloc pe loc. În prima jumătate a lui 2024, au raportat venituri de 67,37 milioane euro, cu o creștere de 12,19% față de anul trecut. Iar combinația cu Dolce& Cabbana are produse minunate. Omulețul cu mustață, încă e pe toate produsele lor, amintindu-ne de unde a început totul. Între timp, Bialetti a adăugat și versiuni electrice ale celebrului ibric Moka, pentru cei care vor cafea cu un pic mai puțin efort.
Bialetti este sinonim cu Italia . Bialetti întruchipează esența culturii italiene: design, tradiție și ritualul zilnic al cafelei.
Bialetti cu Moka Express, a schimbat regulile cafelei. Până atunci, cafeaua se bea doar în cafenele, dar Bialetti a adus cafeaua tare, espresso, direct în bucătăriile oamenilor. A transformat-o într-o parte din viața de zi cu zi. Ibricul cu opt laturi, din aluminiu, e acum în muzeele de artă, inclusiv la MoMA din New York. Asta spune multe despre ce înseamnă design italian: frumos și practic în același timp.
După al Doilea Război Mondial, când lucrurile începuseră să revină la normal, Moka Express devenise un simbol al renașterii italiene. Era peste tot alături de logo-ul ăla simpatic, „Omulețul cu mustață,” Toate reclamele sunt pline de de umor. Era clar că ibricul ăsta avea să rămână pentru mult timp în casele italiene. Ibricul moka s-a răspândit odată cu valurile de imigranți italieni, din Philadelphia până în Argentina și Australia. Oricine avea un Bialetti în bucătărie știa că are un pic din Italia acasă. Așa că, de fiecare dată când torni o ceașcă de cafea dintr-un Bialetti, e ca și cum te-ai conecta la niște rădăcini pe care italienii nu le-au lăsat niciodată să se piardă.
Foto: Bialetii în atelier și mascota Bialetti cu degetul arătător ridicat, ca și cum ar comanda un alt espresso . ”L'omino con i baffi” – „omulețul cu mustăți” este o caricatură a lui Renaldo fiul lui Alfonso, realizată de ilustratorul Paolo „Paul” Campani.
video cu reclamă : https://www.youtube.com/watch?v=q7X5pk_R4cw
*sursa: https://sarina.ro/blogs/sarina/povestea-bialetti-moka-mustata-si-magia-italiana?srsltid=AfmBOoq0yU8Yddnh3BPcT3iuVZxvy8_544rDLyJTNiTvRNcjHKK_fTOu
