Completez de mulți ani chestionare. Da, eu sunt parte din cei care răspund unor studii de piață. Mai puțin chestionare politice. Mai puține acum, după ce am trecut de 62 de ani. când chestionarele sunt comandate mai des de industria tutunului, a băuturilor alcoolice, acea auto, de cei ce fac produse pentru bebeluși, cea pentru hrană pentru animale, adică o grămadă de domenii unde eu nu am expertiză.
O fac demult. În facultate m-a pasionat studiul statisticilor, mai apoi m-a frapat utilitatea acestora în multe domenii. Statistica, în România e subestimată, prezintă rea crud lucrurile.
Chestionarele, cu întrebările lor, pe mine mă ajută să înțeleg o parte din tendințe, să văd o parte din reclame în faza de proiect, să înțeleg că campaniilor lor se construiesc în luni de zile. Mă bucur că văd o oarecare evoluție, îmi spun, spre bine. Când am început această activitate eram la Timișoara (probabil 2007 sau 2008). Pe atunci o reclamă bună devenea o parte din cultură. Era recitată de micuții care intrau uimiți în primele supermarketuri. Era copiată, redată și aplaudată. Oamenii erau supărați pe programele întrerupte și în semn de protest schimbau programele. Dar concomitent descopereau că o reclamă avea ”spațiu” ei , nișa ei de ascultători și era redată măcar 3 luni. Acum știm că reclamele se repetă până devin memorie, identitate. Că spațiul ocupat în capul nostru de ”promovări”, este lipsit de profunzime dar devine referință.
În publicitatea de azi creăm mult dar rămâne puțin. O promovare de ”ceva”, înseamnă un video de poate 15 secunde care inundă aplicațiile și youtobe-ul și care probabil face ”reach” (ajunge la destinatarii propuși) și apoi dispare în două trei zile. Și ca să se imprime și-l dă de două sau 3 ori.
Uneori ne uităm la ”umplutură” adică vedem filme de Crăciun care încep din octombrie astfel că decembrie nu mai ”luna cadourilor”. O umplutură care vinde este și cu vinerea neagră a vânzărilor căci „black friday-urile” nu mai sunt o dată pe an, nu mai sunt emoție și promoție.
Ieri, completam un chestionar despre vacanțe și timp liber, m-a frapat o întrebare, ieșită din felul și contextul chestionarului. Dacă sesizez reclamele stradale sau pe cele din magazine? Apropo, voi le sesizați? Reclamele care inundă emailurile, cele venite pe canelele media? Pentru că eu mi-am făcut în anii ăștia un de de protecție față de ele. Am o vedere ”selectivă” și chiar dacă mă influențează subconștient, mă zbat să mă eliberez de faptul că ele, în mintea mea construiesc simboluri sau că mă atacă în punctul cel mai nevralgic: emoția.
Am înțeles că trebuie să rup acest lanț al unui ”feed” infinit (alimentare de flux continuu) ca să nu devin dependentă. Vedeți, mi-am programat ce timpi ”morți”să folosesc ca să mă uit pe anumite aplicații și cât. Mai ales cât. O fac conștient pentru că știu că ce e cu ”sunet”/volum foarte tare, nu înseamnă mereu mai clar, că ce e mult în nici un caz nu e memorabil. Că nu trebuie să țin minte o reclamă dar e bine de știut că 80 % din acestea sunt la produse farmaceutice care uite, ne influențează consumul atât de drastic încât oriunde te duci, auzi oamenii discutând despre medicamente ca niște specialiști. Mi-am programat să fac pauze conștient.
Ați auzit de awareness ? Awareness este de fapt notorietatea unui brand. E cel care te ”obligă” să cumperi doar ceva de ”firmă”. De ce? Pentru că te ”obligă” la reacție, conversație, participare toate în jurul unei povești sau VIP . E treaba cu infuențării.
Acum nu mai e o noutate că telefonul tău te știe mai bine ca un membru al familie tale. Peste 70 % din utilizatorii de internet se uită la conținuturi video, la povești, care din cauza ecranului mic sunt și ele reduse ca timp de redare. M-am speriat ieri. Să vă spun, mergând cu 35-ul, lângă mine un adolescent viziona un mini-film dramatizat. Era identic cu cele primite de mine doar că la mine personajele sunt SF, la el erau din fotbal.
Voi, prietenii mei, ați auzit de dark social media? Nu e ceva tenebros sau întunecat sau ”periculos”, e numit așa pentru că reprezintă intimitatea de pe internet, adică canalele de WhatsApp, Facebook Messenger, SMS-urile, etc. (traficul web distribuite în mediul privat, în afara rețelelor publice și mai ales în spatele instrumentelor de monitorizare.)
Acum mă adresez celor care pe aceste canale private distribuiți zilnic ”repostări” din cele cu ”Îți doresc o zi bună”. Voi veți fi cărăușii publicității viitorului. Gratis. Chestionarele mele au început să vă studieze, pe voi și obiceiurile voastre. Așa că vă propun să vă puneți periodic întrebări de ce o faceți și cât e de necesar.
Și pentru că trăim în epoca notificărilor, faceți în așa fel ca acestea să nu mai apară pe ecranul vostru mereu sau închideți sunetul lor măcar. De ce? Pentru că în viață reală, notificările duc spre o gândire fragmentată care vă mănâncă energia, vă distrag atenția și mai ales vă retează puterea de decizie a problemelor. Eficiența, creația, strategia, adică lucrurile care te țin în real zi de zi, au nevoie de liniște și timp neîntrerupt. Nici măcar de vibrații sau taburi deschise mereu nu e necesar. E ca la diete sau în proiecte noi, e distanță mare între intenție și realitate așa că vă las aceste câteva rânduri , cine știe ce gânduri bune vă vin...
.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu