Vina mea e formată din sensuri din care nu știu alege. Dintr-o mare de sentimente unde-mi vin valuri peste valuri de emoții împletite. E un fel de atenție specială care-mi sângerează la fiecare cădere și mă ține-n viață să simt atroce atunci când mă consumă. De aceea aștept cu bucurie pauzele, bucăți mici de tăcere, gândurile aninate în suspensie, diminețile de rugăciune fără judecată, fără cereri doar cu recunoștință. Clipele în care trăiești semnificativ nu cer ca să-mi schimb total muțenia cu dialogul. Iar oazele de bucurie, îmi oferă plinătatea să mă strecor spre cerul înstelat.
Fiecare clipă lasă amprente adânci care-mi modelează sensibilitatea, ca o sentință fără drept de apel. Am fost condamnată la asta, să rămân în viață și mai ales să rămân în picioare ca să aud totul să văd totul, să simt altfel: plânsul consolator după despărțiri, mâini ce te resping după îmbrățișări, cuvinte de apărare spuse prea târziu, disprețul în gesturi ce se vor consolatoare sau al celor așteptate ce nu mai vin niciodată, repulsia sentimentelor calcinate în focul certurilor, zgomotul ușilor închise după un rămas bun definitiv, deșeul gândurilor din nopțile nedormite, disonanța ce ne tulbură relațiile de zi cu zi. Și în ciuda a toate astea, să vreau mereu mai bunul.
Cum spun, amprente adânci la fiecare mișcare. Port lumea ce mi se dezvăluie la o incandescență ce îmi întunecă vocabularul, îmi secătuiește dicționarele, îmi tocește inima. Toate astea le port zi de zi, ca o hartă împovărată cu hieroglife neînțelese de nimeni altcineva. Ca pe un câmp de luptă. Concomitent, la suprafață zâmbesc fără ezitări, rezist impactului, învățând greutatea potrivită a distanțărilor, și mă adăpostesc de ploaia de cuvinte, ce-mi amintesc de fiecare cădere.
Înăuntru sunt atât de multe emoții care mă mulg de vitalitate, mă consumă și totodată mă țin în viață, o viață acceptabilă ca pe o lumină aprinsă, căutându-și propriul soare. Toate astea se-ntâmplă într-o lume ce-o port, ca pe o altă țară, ipotetică, și ”vina” mea mă ține-n viață mereu din nevoie de un sens nou.
.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu