Stau lângă un parc. Parc de cartier. Îmi place să mă plimb și încerc să o fac zilnic. Mereu schimb traseul. Sunt în război cu porumbeii și iubesc două turturele. Ariciul a murit din cauza câinilor. Observ oamenii. E minunat să respiri sub o cupolă de tei chiar dacă stai într-un extrem de poluat oraș și în cel mai apropiat cartier de rafinării.
Dar uneori apar micile bucurii. Nu toate cele ce le văd sunt pentru mine. De exemplu cei 6 puieți de tuia din Parcul Modern, au fost o surpriză. I-am observat imediat. Tuia nu e prea prezentă în Ploiești. Știți de ce țin la ea? Pentru că un pâlc de Thuya se numea ”Ivaie” (nu știu cum se pronunța în evul mediu acest cuvânt - e în germană) dar el, cu timpul a dat numele Ivone. Așa că mă simt solitară cu acești copăcei, 6 la număr și mă bucur că au poposit în parc și ne întâlnim zilnic.
Unele observații sunt binevenite chiar dacă nu le folosesc eu. De exemplu cele 6 măsuțe de șah din parc. Pentru mine când văd grupurile de vecini strânse în jurul unui joc de șah, acest lucru îmi dă speranță. Chiar dacă chibițează, chiar dacă se mai ceartă. Știți și de ce? Pentru că șahul, după-miaza de duminică e egal cu relaxarea. Asta făceau părinții mei după ce tata ieșise la pensie. După ce mama mea a murit, preotul din cartier, a venit să discute cu tata. Au descoperit că au copilărit împreună. Când am ajuns de la servici, am deschis ușa, jucau împreună șah. În liniște. Mi s-a părut cea mai bună consolare și cea mai bună predică personalizată. Așa că sunt recunoscătoare celor care au modernizat măsuțele. Prevăd campionate înfocate.
Știți că o să se construiască și un mini teren de baschet? N-o să mă vedeți jucând, evident doar dacă se face o echipă a artriticilor. Dar prefer adolescenții cu o minge în mână decât fantomatici, cei cu un ecran în față. E un cartier sărac de aceea nebunia trotinetelor nu e așa răspândită aici. Încă.
Îmi place să mă plimb în parc. O fac încă cât de dimineață pot. Zău, pe la 7, dacă ieșiți s-ar putea să ne întâlnim. Fiind fostă navetistă, zilnic treceam prin parc să ajung la stația de tramvai. Foarte matinal. Apoi seara, prindeam pe geamul trenului apusurile târzii peste Brazi, până la Gara de Vest. Zi de zi. Mai mult de 25 de ani. Aveam obiceiul când mă întorceam târziu să parcurg drumul întunecat și singuratic, rugându-mă și cu inima cât un purice. Mai ales după ce am avut o aventură supărătoare cu doi hoți. Am prins din plin perioada cu noroaie și gheață, fără asfaltări printre blocuri, fără deszăpeziri, am prins anii când parcul nu avea lumină, în schimb băncile erau pline de oamenii care dormeau acolo. Treceam pe acolo lătrată de haite furioase la 5 dimineața, aveam cu mine un băț pe care-l ascundeam înainte de stație într-un tufiș, ca să nu-l iau cu mine la București. Oh, câte tramvaie pierdute am văzut eu din parc.
Acum același loc are semnificații aparte. Dimineața are pete de lumină, copaci de vârsta mea, și oameni care vin aici pentru tihnă. Recunosc oamenii care merg la piață, care merg la biserică, oamenii care rămân la bodegă. Recunosc copii puși pe șotii, sau cei prea răsfățați care cred că au dreptul la mici hărțuiri. Mă bucură cuplurile tinere cu cărucioare. Nu sunt puține. Mă înfurie nepolitețea deținătorilor de căței, cățeluși sau dulăi care lasă special ”lesă lungă” ca aceștia, curioși din fire, să te miroasă și apoi proprietarii să rostească rituos că animalele lor ”nu fac rău”. Observ oamenii. Trag cu urechea la povești, la frânturi de dialoguri. Le recompun și le completez. Parcul este scala mea de bine pentru cei lângă care locuiesc.
”Un studiu publicat vara trecută în revista americană Science Advances arată că petrecerea timpului în apropierea parcurilor și a spațiilor verzi încetinește îmbătrânirea celulară. Astfel persoanele care locuiesc în apropierea zonelor verzi sunt, în medie, cu 2.5 ani mai tinere biologic decât restul populației, se arată în studiul realizat la Universitatea Northwestern din statul Illinois. Este doar un studiu din zeci de astfel de lucrări realizate în ultimii 50 de ani ce au demonstrat că petrecerea timpului în parcuri și zone verzi are beneficii multiple pentru organism.”
.
