Dis-de-dimineață
gândurile mele ciripesc pe afară
tot restul e mut,
prizonier,
ochiul nu vede lucruri
ci un ceva ce semnifică altceva,
auzul uneori conține,
auzul, alteori ascunde;
așa-s de doldora
că în alte împrejurări nici n-aș vrea să se știe.
Dis-de dimineață
dau pinteni,
departe de zona fierbinte
zvâcnesc înspre fragilele hotare
spre alte lumi
ale acelora dintre voi
mai ușor de iubit.
.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu