O poveste cu tablouri, ciocolată și biscuiți
Povestea aceasta este una dintre acele istorioare care au farmec pentru că sunt la jumătatea distanței dintre realitate și legendă. Ea își are rădăcinile în secolul al XVI-lea, când, în 1525, artistul Bernardino Luini, discipolul lui Leonardo Da Vinci, a fost însărcinat să picteze o frescă înfățișând Adorarea Madonei de către Magi pentru Sanctuarul Beata Vergine dei Miracoli din orașul Saronno, unde se mai păstrează și azi.
Bernardino Luini s-a îndrăgostit de o frumoasa hangiță. Se spune că era o tânără văduvă care îl găzduia. Așa că a ales-o ca model, pentru a o portretiza pe Madona.
Onorantă propunere. Pentru a-i mulțumi, tânăra i-a preparat și oferit un lichior de culoarea chihlimbarului făcut din zahăr ars și migdale amare. Văduva a creat această băutură specială prin înmuierea migdalelor cultivate local, în țuică.
Amaretto/Amaretti
Băutura a fost atât de apreciată încât s-a răspândit rapid și a devenit, timp de cinci secole, una dintre cele mai băute licori (lichioruri) din lume. Aroma principală este cea de migdale amare dar e combinată cu note dulci de cireșe conservate, stafide și mirodenii orientale fine. Pe lângă nota predominanta de migdale își face drum în acestă combinație și caisa (sau sâmburii de caise care și ei se numesc armellini) urmată de arome de cireșe și vanilie. O băutură, rafinată, dulce, subtilă.
Și acum ajungem la biscuiții ”Amaretti”. Legenda, o altă legendă evident, spune că ei au apărut în 1718, când un cuplu de tineri au pregătit niște produse de patiserie cu zahăr, albuș de ou și migdale (cam ca niște pricomigdale zic eu) în dar cardinalului de Milano care a venit în pelerinaj la Sanctuarul Madonei din Saronno. De data aceasta legătura dintre ”biscotti amaretti di Saronno” și familia Lazzaroni este reală și concretă. Ei s-au mutat în Saronno la
începutul anilor 1700 și au devenit păstrătorii rețetei care a făcut ca acești biscuiți să fie unici și faimoși în întreaga lume.
Noi le știm sub denumirea de pricomigdale dar italienii nu vor recunoaște în veci așa ceva. Și drept încheiere vă doresc să gustați zilele acestea niște ciocolata sau „trufele amaretto” care au în combinație vanilia, migdalele și cireșe. Secole întregi acestea au fost ceea ce e azi ciocolata Dubai sau și mai și.
Tabloul cu pricina, cu hangița frumușică în mijloc.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu