Nu știu ce metode aplică alții dar eu în momentele mele de stres, de tristețe, de mare tristețe, de amar, de răscolire, eu îmi pun o armură din flori. Nu ca cea de mai jos. Mă tapetez interior cu flori. Dacă cineva m-ar întoarce pe dos ar vedea cea mai extraordinară grădină de flori, deasă și colorată și n-ar ști că de fapt este doar o armură, o banală protecție. Împotriva jarului, și focului, și poluării, și durerii, și fricii...
Și atenți doar la exterior nu și-ar aduce aminte că povestea este asemenea aceleia cu a unei domnițe adormite, într-un mare rug de trandafiri.
Cine este atât de curajos să caute înăuntru ....?
Cine are răbdarea ca lucrurile să se rezolva peste 100 de ani ... ?
Foto: Tracie Peisley, - armura florală
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu