Înainte de conștiință

Sunt prinsă între timiditatea mea și așteptările tale...
De acolo mă ițesc pe după draperiile minții
Ca să pun degetul pe carnea vie, a vieții...
...
Prima mea impresie?
A fost o uluire!
Grea,
Ca aceea de după plânsul în palme.

Dar am dreptul de a alege!
E,
O idee atât de bătrână, bătrânisimă, bătrânicioasă
E,
Opțiunea mea cea mai la îndemână și totodată cea mai vulnerabilă,
Prin care înaintez.

Acaparez spații,
Mă dilat în timpi niciodată deșertici
Mă cutremur, cu imaginația mea
ce a făcut înconjurul lumii, sofisticată...

Cu o viteză uluitoare.

Dar când mă măsor
Mă întorc între draperiile minții de catifea,
Acolo în centrul libertății:
Și,
Îmi refac privirea, ca-n ziua dintâi!

Și nu e nici un secret că acea privire ti-e adresata întâi și-ntâi, ție.