sufletelor frumoase
existente deja
eu le arăt doar
harta mea obscură
unde
mă expun total
cu puterile mele
și cu vulnerabilitățile mele
cu armonia mișcărilor și a culorilor mele
și cum
și mai ales cât și până unde
îmi simt eu emoțiile
ce mă fac și senină și calmă și vibrând
...nu accesez
curtea disperaților
cu toate că sunt fascinată
de prea multa suferință
și de marea împietrită a urii
n-o accesez
și nu mi-o asum pentru că
îmi face carnea grea
și nu roz ci de gheață gheață ...
Domol arunc mantia iertării
pe toate distanțele întunecate dintre noi
ieșind
din prelungile umbre agitate
ale destinului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu