Sunt într-un hop trecător, nu vezi?
Și nu,
nu vreau să mă adaptez
pentru o lume-n care se aruncă cu lături
Nici măcar nu mă simt în stare
să-mi beau cu tine
ceaiul,
de iluzii poftitoare
ori să-mi înmoi în el,
lacrima ideii despre mâine.
Sunt într-un hop trecător, nu vezi?
Mi-am pierdut rânduiala
nu m-am rupt de tot ce mă ținea captivă,
mestec gânduri care mă mistuie
și dârdâi în goliciunea
nescăldatelor cuvinte
'-n lumină.
Jur împrejur,
îi un friguros, singuratic, sentiment de pribegie.
Te rog,
dezbracă-mă de frica de a te iubi!
Căci știu că o inimă bogat împodobită
cu porți date de perete,
e pe aici pe undeva,
așteptând oaspeți
și oferind daruri!
.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu