Când vorbim despre ce ne place și ce nu ne place la alții, vorbim de fapt despre noi, despre cum suntem noi alcătuiți. Și dacă mai multi oameni ar pricepe lucrul ăsta, am avea și mai multă liniște și mai puține bârfe.
Iar când mi se întâmplă mie asta - după ce-mi pică fisa că am gustat din suculența unor anume vorbe bănuind că ele doar mă răcoresc adică când realizez că tocmai ”am călcat strâmb”, îmi imaginez că devin ca o mare, a cărei valuri - har și bucurie - îmi încremenesc. Am zis-o!
.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu