răscolind tristețea lui decembrie

O viață  căutăm. 
Cu-nsuflețire ...
Și ce găsim în schimb?

Oprindu-ne în drum
pentru nimicuri,
sătui de căutări în van
nerăbdători 
și zbuciumați 
și ficși, prea ficși descoperind singurătatea,
cu fețele ei descărnate, triste 
mereu plouate
alături de  mătăsoase neputințe
ușoare
aluzive
și 
aride. 

Îți place să fi-mpovărat de vid? 
Zi?
Și vrei îmbrățișarea confortului călduț? 
Da' zi odată?

Uimirea, doar le spulberă pe toate
Atuncea dar, să ne lăsam surprinși
Ș-atât!


(E primul lucru de bun simț și de-nceput)

.