Negru

E ciudat când cineva 
îmi aruncă găleți de negru 
pe întreaga mea viață
și mă lasă cu zorii în spaime,
de unde visul alb al deznădejdiilor mele
varsă și alte culori
să mă face atât de diferită de normă lui ”negru”.
 
E ciudat că eu 
aceluia,
nu-i vorbesc cu obidă
de miile de culori pe care mi le-a înecat în doliu
ci de propria mea culoare,
ce apare oricum deasupra negrului de tăciune
pe care voi continua s-o pictez zi de zi

și cu care dezintegrez convenționalul.


..