Guliver, în țara zborurilor albastre

În tăcerea iubirii mele,
Gândurile mele-s pierdute
Jumătate amintire, jumătate iluzie,
Cotiledoane de neatingeri.

Atașată de fructul sec al trecutului,
De suflu de gheață și de răceala zăpezii,
M-am surghiunit într-un glaciar voluntar
Dar tânjesc după întoarcerea acasă.
Mă târăsc spre țara mea caldă:
Inima mea, cea vie a primăverii iubirii.

Drumul nu-l știu,
Doar vâna vieții pulsează
Drumul nu -l știu,
Îmi sunt mai necunoscută mie pe zi ce trece.

Mă așteaptă vraja unui anotimp al înnaripării
Unde ochii tăi-s de demult printre lucrurile esențiale.

Mereu va exista în mine o iubire ,a dorului de a iubi, iubirea celuilalt.