Gustul cuvintelor

Glumești?

Limba mea  a devenit nomadă!
Nu mai are acoperiș
nu mai are culcuș
nu mai are decât cer
un cer îndepărtat
așa că pe vârful limbii îmi stau importantele lucruri,
încastrate
ca niște periculoase nestemate...

Cum o să mai gust
cuvintele din mine?
cuvinte din mine și pentru tine
pentru voi,
noi,
....
cu gustul lor
suculența lor
acid suitoare,
uneori plângătoare;
bețiile de cuvinte,
euforice,
nerealiste,
cum o să le mai disprețuiesc 
potolindu-mi eu, 
natura mea joasă?
Cu ce cuvinte amare
rămase-n gâtlej
o să vă râcâi? 
Și cum o fii să nu  mai mimez
și cum n-o să mă mai las 
răscumpărat
cum o fi să mă simt fadul, 
fără de gust,
neutrul?

Păi,
eu socot,
că o să am încredere în omul care am devenit
și în împărăția gesturilor lui
măiestre.