Poveste din Toscana cu iepuri și floarea soarelui (Fibonacci)

 

În 1202 un tânăr toscan, Leonardo de Pisa, a finalizat prima carte de aritmetică. ”Liber abbaci„ a explicat „noile” metode matematice în termeni de înțeles pentru oamenii obișnuiți – iar influența sa a fost evidentă pentru dezvoltarea unui întreg continent.

În ceea ce avea să devină cel mai faimos pasaj al său, Leonardo și-a scris drumul în cultura populară a secolului XX cu aceste cuvinte:

„Un țăran avea o pereche de iepuri închiși într-o cușcă. Ca să-și facă planurile cât câștigă dorea să știe câți iepuri va avea după o lună? După două? Câți vor fi într-un an ?
Așa a descoperit numerele generate de șirul numit, mai mult mai târziu, numerele Fibonacci:

Regula generală este că fiecare număr succesiv este rezultatul adunării celor două anterioare: 1 + 2 = 3, 2 + 3 = 5, 3 + 5 = 8 etc.

Numerele generate de acest proces sunt cunoscute astăzi sub numele de ”numerele Fibonacci„ și au fost date de matematicianul francez Edouard Lucas în anii 1870, după ce compatriotul său, istoricul Guillaume Libri, i-a dat lui Leonardo din Pisa porecla Fibonacci în 1838.

 
Un motiv principal pentru care aceste numere își păstrează fascinația astăzi este datorat frecvenței surprinzătoare cu care apar în natură.

În realitate, parte semnificativă a moștenirii lui Leonardo nu este secvența Fibonacci ci sunt cele 14 manuscrise medievale ale Liber abbaci care au supraviețuit. Fiecare epocă produce câțiva indivizi care sunt atât înaintea timpului lor, cât și a timpului lor: figuri precum Arhimede, Copernic, Galileo, Kepler, Newton și Einstein.

Astăzi, numele lui Leonardo ar trebui plasat printre aceștia ca unul dintre cei mai mari indivizi care au modelat lumea noastră. Pentru că trăim cu moștenirea lui Leonardo în fiecare zi – de fiecare dată când facem ceva ce depinde de aritmetica modernă pe care el a adus-o în Occident.
Imaginea reprezintă portretul lui Leonardo din Pisa, sau „Fibonacci”, și (dreapta) o floarea soarelui, ale cărei semințe sunt intercalate după secvența Fibonacci.

Manuscrisul lui Leonardo se află în Biblioteca Națională din Florența.

.