Wislawa Szymborska Neatenție

Dizertație

Ieri, știu m-am comportat rău cu cosmosul
Mi-am petrecut întreaga zi fără să îmi pun vre-o întrebare
Fără să mă mir, așa din nimic.
Mi-am petrecut timpul în activitățile obișnuite

ca și cum asta ar fi fost datoria mea normală.

Inspir, expir, un pas după un altul, m-am luat cu treburile
Fără măcar un gând care să-mi fi trecut prin cap
De dincolo de ieșitul din casă spre dincolo de intratul înapoi în casă
În jur totul ar fi putut fi cuprins de nebunie
Și eu am folosit-o ca o  utilizare obișnuită.

Nici un cum și de ce

Nici un ”și de unde a apărut chestia asta”

Ori  cui servesc 

Și de unde apar toate detaliile astea în mișcare?

Am fost ca un cui împlântat superficial într-un zid
(Și asta e o metaforă nefolosită, care mi-a lipsit).

Una după alta, au avut loc schimbări mărunte
Chiar și în limitele înguste ale unui clipit de ochi.
La o masă,  prâslea ajută  fratele prima dată
Și așa pâinea de ieri a fost tăiată  într-un mod diferit.

Norii-s ca niciodată înainte, ploaia nu mai e nici ea ce-a fost
Pentru că după toată înțelegerea mea, ar fi avut mai multe picături diverse.
Pământul s-a rotit în jurul propriei axe
Dar deja spațiul acela a plecat pentru totdeauna.

A durat 24 de ore bune
1440 de minute de ocazii
86 400 de secunde de viziune
Pe care mi-ar fi plăcut să le trăiesc alături de univers.
Pe care el le-a tăcut în contul nostru

Cu toate că ar fi dorit să ceară ceva de la noi

Un pic de atenție ori poate niște fraze ale lui Pascal

Poate participarea cu uimire la acest joc

cu reguli necunoscute.

 

Wislawa Szymborska

_