soiul de origine al tomatelor
Roșiile s-au născut în Peru acolo se mai găsesc încă soiuri sălbatice din care au evoluat roșiile pe care le știm astăzi.
A fost cultivată mai târziu de azteci în Mexic. Mexicanii sau aztecii îl știau ca x ïctomatl, ”fructul cu buric”. Din cauza acelui cuvânt aztec cuceritori spanioli le-au numit „tomate”. Strămoșul sălbatic al roșiilor, Solanum pimpinellifolium, și aveau dimensiunea mazărei. Primele dovezi de cultivare aparțin aztecilor și altor popoare din Mesoamerica, care foloseau fructele atât proaspete cât și în gătit.
Totuși, în Europa, roșia a fost întâmpinată cu neîncredere și chiar cu teamă. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, un mare procent de europeni numeau roșiile „mărul otrăvitor”. Motivul era simplu: se se credea că aristocrații se îmbolnăvesc și mor după ce le mănâncă. Să nu uităm că totuși tomatele și solanaceele sunt rude și cu mătrăguna. Motivul nu erau tomatele ci farfuriile folosite atunci, farfurii dintr-un aliaj cu mult plumb unde fructul mai acid al tomatelor elibera plumbul mai rapid. Din lipsa cunoștințelor de chimie roșia a fost găsită vinovată toamata și numită ”mărul otrăvitor”.
Așa că timp de decenii, roșiile au fost cultivate doar în scopuri ornamentale. Încetul cu încetul, pe baza consumului în cantități mici
utilizarea plantei a crescut .
Povestea roșiilor a continuat în America de Nord, unde roșiile erau plantate de coloniștii europeni plini de neîncredere. Potrivit documentelor de la acea vreme, Președintele Thomas Jefferson, a fost unul dintre primii locuitori ai statului Virginia care a cultivat și a mâncat roșii. „Majoritatea americanilor credeau că roșiile sunt otrăvitoare, așa că a fost un eveniment surprinzător când, în 1806, le-a servit oaspeților săi la Casa Albă”, scrie scriitorul și istoricul Thomas J. Craughwell.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu