A trăit în secolul al III-lea î.e.n., Tesalia, Grecia antică.
Aglaonice (Aganice) este considerată prima femeie astronomă din Grecia antică, cunoscută pentru cunoștințele sale despre lună și ciclurile acesteia. Capacitatea ei de a prezice eclipsele de Lună i-a câștigat reputația de ”vrăjitoare care putea face luna să dispară de pe cer”.
Ea este menționată de Apollonius din Rodos și Plutarh, ambii spunând că era fiica unui Hegemon sau Hegetor al Tesaliei. Aglaonice este cunoscută și sub numele de Aganice din Thessalia și este citată de aceștia ca femeie cultă (astronoamă) și nu vrăjitoare, oferind datele necesare științifice pentru faptul că ”putea prezice ora și zona generală în care va avea loc o eclipsă de lună”. O serie de femei astrologi, aparent considerate vrăjitoare, au fost asociate mai târziu în antichitate cu Aglaonice. Erau cunoscute sub numele generic de „vrăjitoarele din Tesalia” și au fost active în secolele I-III î.Hr.
În Gorgias al lui Platon (aproximativ 380 î.e.n.), Socrate vorbește despre „vrăjitoarele tesaliene, care, după cum se spune, coboară luna din cer cu riscul pieirii lor”. Plutarh a scris că acestea „cunosc pe deplin perioadele lunii pline și când aceasta este supusă eclipsei și, știind dinainte momentul când luna urma să fie ascunsă de umbra pământului, a impus teama făcând poporul să creadă că au ascuns luna ”în jos”.
Unul dintre craterele planetei Venus poartă numele Aglaonice.
În rolul „Aglaonice”, este un personaj din filmul lui Jean Cocteau Orpheus, unde acesta este prietenă cu Eurydice și lideră a „Ligii Femeilor”.
Aglaonice este un personaj din în piesa de teatru lui Judy Chicago, The Dinner Party, fiind reprezentată ca unul dintre cele 999 de nume ale Patrimoniului (Heritage Floor).
Un proverb grecesc face referire la presupusa laudă a Aglaonice-ei: „ - Da, așa cum luna se supune lui Aglaonice”.”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu