Validarea externă și colonizarea deciziilor:
• alegerile noastre sunt influențate de cine vrem să ne aprobe,
• frica de dezamăgire limitează evoluția personală,
• aprobarea poate deveni un mecanism de control invizibil.
• alegerile noastre sunt influențate de cine vrem să ne aprobe,
• frica de dezamăgire limitează evoluția personală,
• aprobarea poate deveni un mecanism de control invizibil.
Dacă nu îți definești identitatea conștient, o vei împrumuta inconștient ca un cameleon. Identitatea este o construcție psihologică fragilă care are nevoie de : coerență internă, configurare externă și limite sănătoase.
Dacă tu nu-i oferi aceste lucruri minții tale, ea le ia căuta în jurul tău. Și se va mula instinctiv pe mediul care ”pare” că are răspunsuri.
Ce înseamnă de fapt să iei forma altora? Să râzi când ei râd chiar dacă nu înțelegi ce discută. Să spui că îți place ceva pentru că partenerului tău îi place. Să susții idei politice sau spirituale doar pentru că ”grupul tău” le validează. Îți modelezi felul de a vorbi, de te îmbrăca sau de a visa, ca să ”te potrivești”.Și faci toate astea fără să realizezi că ai pierdut ceva important decât apartenențele, suveranitatea asupra propriei minți.
Potrivit cărții
”Maturitatea psihologică și recâștigarea autorității” a lui Erick Eirkson, formarea identității presupune un proces de explorare activă. Fără acest proces, apare ”difuzarea identitară” adică aduptarea pasivă a modelelor altora.
În cartea ”Teoria autodeterminării (coautori Deci & Ryan) una dintre cele trei nevoi psihologice de bază este autonomia - abilitatea de a-ți construi viața din convingeri autentice. fără ea, apare conformismul și anxietatea cronică. Studiile de neuroplasticitate arată că în lipsa unul sistem de valori internalizat, creierul va replica tipare dominante din mediu (efectul numit ”social mirroring”). Dacă nu ști cine ești orice te poate influența și în final vei deveni un colaj incoerent de reflexe și afilieri temporare. Nu vei ști ce vrei - doar ce se așteaptă de la tine. Nu vei ști dacă ești fericit, vei ști doar dacă bifezi ce pare coerent în ochii celorlalți
Nu trebuie să aștepți ca să știi cine ești. Îți construiești identitatea prin alegeri conștiente, repetitive, asumate. Nu e vorba de a te descoperi. E vorba despre a te hotărî.
Cum îți definești identitatea conștient?
*Clarifică-ți ce anume respecți, nu doar ce îți place. Întreabă-te: Ce fel de oameni admiri profund, nu superficial: Ce calități mă mișcă, chiar dacă mă simt departe de ele?
* Preferințele vin și pleacă, valorile rămân. Identitatea începe cu valori asumate, nu cu stări emoționale trecătoare.
* Uită-te la alegerile tale sub presiune. Cine ai fost când ai fost respins? Ce ai făcut când ai pierdut controlul? Adevărata identitate n e (doar) ceea ce ai descoperit despre tine la o analiză. Este și ce alegi să exersezi în fiecare conflict, chiar și când e greu, rușinos, solitar.
Cum îți definești identitatea conștient?
* Scrie-ți o constituție personală. Nu e poetic. Nu e vag. E funcțional ca un stat:
Principiile mele nenegociabile sunt: ... Valorile pentru care aș sacrifica relații sau oportunități - ca să rămân fidel mie sunt:...
Modele pe care nu le mai vreau în viața mea: ...
Deciziile pe care le iau indiferent de frică sunt: ...
Dacă nu îți scrii conștient regulile interioare, vei trăi după regulile altora. Așa că antrenează-te, antrenează-ți sinele prin repetiție, nu introspecție infinită. Ești ceea ce repeți, nu ceea ce îți spui în gând. Vrei să fi curajos? Exersează că spui adevărul în contexte mici. Vrei să fi disciplinat? Fă-ți un ritual care te provoacă zilnic. Vrei să fi creator? Crează, postează, greșește, învață, experimentează, fii consecvent.
Cum îți definești identitatea conștient?
* Alege-ți oamenii lângă care să crești. Tribul e un amplificator, nu o sursă identitară. Grupul nu ar trebui să-ți spună cine ești. Ar trebui să-ți dea mai mult curaj să fii cine ești deja. Un grup ”sănătos” îți întărește vocea, nu o înlocuiește. Îți dă încredere să exprimi ce credeai că e ”prea ciudat” sau ”prea sensibil” sau ”prea mult”.
Revizuiește-ți identitatea periodic. Identitatea sănătoasă nu e un tatuaj ca să nu-l poți șterge niciodată dar trebuie să știi ”cine ești pentru totdeauna”. Uneori asta înseamnă să știi cine ești acum și cum iei deciziile când lucrurile din jur se vor schimba.
Nu-ți construi identitatea ca pe o închisoare. Fă-o ca pe o democrație adică matură, cu reguli dar și cu alegeri, ajustări și mai ales loc de reformă.
Nu uita, nu ești o etichetă, ești un sistem viu și dacă nu te guvernezi conștient vei fi guvernat de impulsuri, de context sau de altcineva, manipulator.
https://www.instagram.com/p/DUNpNtiDB2Q/?img_index=9&igsh=MW15ZDdzMmFrNnB1MQ%3D%3D
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu