Sevă II

Mi-am pierdut capul ...

Ori, când făceam arpegii pe clapele secundelor

Sau, mai ştiu eu...?

Poate când conduceam tumultos, orchestra anilor mei

... ahhh anii aceia, sevă!

Şi dacă veacul scârţîie, 
Îţi scârţâie nu-i aşa omule drag!

E, pentru că mi-am ascuns sufletul întreg, 
Sub o pasăre cloşcă

Şi zâmbetul,

Sub o piele de porc, poroasă,

Pe care, figuranţii cu urechi de măgar, ciulite

Vor să mi-l facă mănuşi,

De dirijat.