Înțelegere

Mă uit peste gard,
lumea mă - nvelește în frig
și ceață mă - nvinețește
c-o doză mare de fabulos nefiresc.
mi se solidifică sentimentele,
mă pietrific în rutină,
împotmoleală și ruină.

Săgeata timpului, 
zboară într-o singură direcție
înaintea mea,
mereu înaintea mea.

În ce zi voi putea ajunge la măsura dumnezeiască?
În ziua când voi înțelege
că ceea ce sunt
mi-a dat Dumnezeu, pentru măsura credinței mele.