Str Ion Scărlătescu (București) Compozitor
El era compozitor! Trebuie să ascultați ”Bagatela” cântată de Ion Voicu (o aveți în primul comentariu). Și nu, nu suntem rude.
Prin anii 60, atunci când eram întrebată la școală ”de-a cui sunt”, bunicul matern (adică un Rădulescu) mă învățase că în Ploiești sunt 3 ramuri de familii Scărlătescu unele bine văzute, altele nu. Și aceste ”3 clanuri” nu sunt înrudiți. Și e bine să spun din ce ramură provin. Nu eram rudă (cu părere de rău) nici cu actorul de la teatrul ploiestean, cel pe care-l auzeam mereu la teatrul radiofonic: Florin Scărlătescu.
Eu mă trag dintr-o combinație ciudată de târgoveți. 6 generații de ploieșteni. Când râd în sinea mea îmi spun: cofetar&geambaș, hmmm! (asta practicau la începutul secolului trecut străbunicii mei). Dulciuri și călătorii? Bifate amândouă. Înseamnă că de altundeva, mai din adânc vin „iubirea mea” necondiționată pentru brânzeturi, icre moi, măsline, și afumături. Plăcinte de tot felul! Of, of grecii ăștia bată-i vina! Mai aveau ei în surplus dragostea de mai bine și curajul schimbării, un simț al umorului grozav care s-a adaptat mănușă la ”râsu-plânsu” tipic ploieștean. Erau mari povestași și aveau o foarte mare capacitate de regenerare după calamitățile vieții.
Ușurel, încep să înțeleg că aveau și o mare deschidere de a oferii femeilor din neamul meu cea mai bună educație posibilă.
Așa că azi, onorăm culoarea ”Scarlat”(stacojiu)! Cel care mi-a atras atenția și cu care am discutat/disecat mult despre ”Scarlat” este domnul Șerban Foarță (la Timișoara desigur). Dumnealui are o carte ”Roșul ușor este rozul iluzor” așa că la lansarea cărții fiind noi în tema despre roșu am avut parte de multe ”înroșiri”. Cu dumnealui mai am ceva în comun. Iubim numele Yvonne.
https://www.youtube.com/watch?v=fGF8LffuJ4U
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu