Vreau doar să afli de la mine ...

Zilele acestea am  aflat de curiozitatea cu care cei din jur se întreabă cum îmi văd prietenii:


 Nu mă preocupă cum ești. Ori cine ești atunci când ne-am întâlnit dar vreau să știu cine vei deveni alături de mine și dacă  aportul meu va veni la timp și ce amprentă va lăsa aceasta, asupra noastră.

 Vreau să știu dacă ne vom fi ajutor reciproc și dacă asta e doar așa ca să ne trecem timpul unul cu altul ori dacă, ori de câte ori,  gândul la prietenia noastră ne va lumina fața, ne va îmblânzi inimile.

 Nu îmi pierd clipe prețioase  gândind ce vârstă ai. Căci vârsta o socotesc vârsta inimii tale adică  locul în care m-ai primit. Vom avea oare timp să schimbăm ceva? Iar timpul nostru încerc să-l măsor (voi fi știind să fac asta?)cu cuvinte puține, aflând după ce tânjim. Cotrobăind în adâncurile noastre neumblate. Aflând spre ce visăm. Ori dacă reciproc ne-am  oferit putere și mai multă îndrăzneală să ajungem la întâlnirile despre care inimile noastre oftează.

 Mă întreb cum, cât și când se va întâmpla să te lași batjocorit? În numele iubirii pe care deja o porți pentru cineva? Al aventurilor la care speri? Al vieții? Și dacă acest lucru- nu mărunt - va fi o lecție profundă? Pentru amândoi oare? Sau vom fi încercați separat?

 Mă frământ dacă îmi vei suporta durerea și-mi vei susține bucuria. A mea! A ta!Sau a celorlalți...


 Nu am astâmpăr până când nu voi afla când aproape că te-ai stins de întristare. Și când, ori pe unde ai înflorit? Oare când  ți-a albit sufletul de prea multa teamă? Și câte ori? Și cum suporți toate acestea acum în clipa prieteniei cu mine? Te-ai ascuns în nopți de disperare? Calci pe trădări așa cum ai călca pe spini? Te-au stafidit de durere? Ori ai ajuns la matura treaptă a înțelegerii când îți pui durerile treaptă a devenirii?

 Nici nu vreau să aud de ce planete și ce conjunctură îți guvernează ziua de naștere. Ce caracter sau ce modă adopți. Dar voi căuta cum știu eu mai bine filonul ascendent al evoluției tale.  Poate,- cu toate că știu că e greu - eu voi fi aceea care o să-ți fiu oglindă pentru a redeveni la ceea ce natura ta lăuntrică te-a înzestrat. 

 Să nu te gândești că vreau reciprocitate. În toate acestea, vreau  să iasă la iveală ce-i mai bun din tine. Poate îți voi spune povești care nu-s adevărate decât în mintea mea. Cu siguranță voi face fapte care vor dezamăgi. Dar la fel de sigur e că nu te voi târî pe drumul meu dacă al tău e să fie paralel.

 Nu mă interesează ce vârstă ai, unde trăiești sau câți bani ai! Cu cine, când sau cât ai studiat. Dar întrebarea mea esențială este: te-ai lăsa ridiculizat pentru că ești prietenul meu? Te-ai face de râs în numele dragostei pe care o posezi în mod potențial? Te-ai duce la fund, fără să mă tragi și pe mine? Te-ai topi sau te-ai bloca numai pentru a nu mă trage  de mânecă frecvent și să-mi amintești limitele mele de om? 

 Știi, eu aș putea fii martor  la liniștea cu care tu îți spui rugăciunile; la extazul care te-ar umple până în vârful degetelor sau la dansul sălbatic ca de adolescent într-o clipă de mare izbândă. Va trebui să ști asta dintr-un bun început! Așa cum ști că în acele momente nu-ți voi atrage atenția, nu te voi scutura să revii la ”realitate” și nu te voi preveni că probabil altora poate le devii ridicol. Pentru că  și eu voi fi în rugăciune alături de tine și mă voi strădui să nu ies din scenă pentru și atunci când, tu vei fi sincer cu propriul tău Sine și mă voi strădui a înțelegere să văd că nu ți-ai trădat naturalețea sufletului. Căci el sufletul este permanent în creștere, în explozie sau într-o nouă alcătuire. 

 Mă gândesc și vreau să fiu foarte deschisă discutând cum evenimentele viitoare ne vor afecta? Pe mine și pe tine. Pe noi alături de ceilalți. Dacă vom sta în focul lor de aceiași parte sau ne vom pune măști și ne vom arăta falsă compasiune și apreciere fățarnică. Și dacă toate acestea ne vor dezamăgi? Sau nu?

  Nu vreau să aflu ce întâmplare, coincidență sau test ne-a adus împreună nici  capacitățile tale dar vreau să pricep, cu insistență chiar, cum îți poți umple rezervorul vieții și cât din prezența dumnezeiască ai pus acolo. Mă ajută să știu dacă ești credincios sau nu. Mă ajută să descopăr dacă ești de încredere sau nu. Mă ajută să te înțeleg dacă și când și cât poți vedea frumusețea ființei mele. A mea sau a celorlați. Până la urmă n-o să mă pot arăta frumoasă, arătoasă, aspectuoasă, măreață, impunătoare, impetuoasă ori chipeșă în fiecare zi a vieții mele dar voi știi pe ce treaptă ridici tu, sinceritatea, curajul ori eșecul de a fi fost împreună un timp oarecare. Prin asta nu vreau să judec ci vreau să știu dacă întâlnirea cu mine te va face să te închizi sau să te deschizi. 

 Vreau doar să afli de la mine că și eu știu de lumina din tine. Și de drumul tău. Cel al desăvârșirii. 



.