De curând s-a redeschis în urbe un muzeu. La noaptea muzeelor, e coada. Memorabil zic. Și nu, nu-i împart în cei care vezi bine fie n-au timp fie așteptă actul cultural ca pe un chilipir. Nu am înțeles niciodată de ce a merge la muzeu e concepută ca o ”distracție” de vacanță cel mult ori de concediu cultural ori de ”școala altfel”.
Postările de după, arată o mulțime foarte diversă de oameni care stau incomod pe acolo. Normal, pentru că stau la coadă. Nu's toți așa, e adevărat dar sunt prea mulți ce se simt inadecvat? Se vede cât de stingheri sunt.
Oare au venit doar pentru selfie?
Oare au venit să se auto - convingă că participa la ”ceva cultural” fără să știe ei bine la ce? Fără să le placă. Fără ca asta să (le) fie o nevoie, fie ea și estetică?
Și mi se impun întrebări, mie: Ce
înseamnă să trăiești cu gust? Ce înseamnă, îmi zic, să știu de ce gustul ni se
alterează?
O poveste despre dacă fiecare avem de învățat despre diluții?
.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu