Culegător de iubire

De pe osia cerului, de când culegeam aplecată şofran
Mă dor toate,
Mă doare mai ales şi mai tare,
Iubirea.

Uneori,
Mi se pare grosolan de mult
Şi de greu...
Ca, sentimentul de frig absolut.

Paradoxul este că la capătul durerii nu este vid ...

Răvăşită-mi dau seamă că acolo, e numai iubire.