miercuri, 5 februarie 2020

Despre prejudecățile mele de toate zilele





De curând, într-o bună dimineață, e mereu dimineață când decid să fac lucruri din astea ”grele”, m-am decis să îmi verific, cuantific și distrug ceva prejudecăți. Uneori râd eu de mine când ”(mă) prind cu astfel de lucruri. Uneori mă ”batjocoresc” îndeajuns nu ca să renunț la ele imediat ci ca să fiu din ce în ce mai atentă când vin și îmi revin în minte. , când le pronunț și când le arunc așa în eter sau prin vecini.

De data asta am stat și m-am minunat la o categorie nou apărută ce s-a înmulțit ca ”pirul-n vie”, prejudecățile mele legate de prejudecățile celorlalți.
Vă rog verificați și vă verificați! Până seară e chiar timp să le și aruncați la coș.

Un comentariu:

  1. Dacă-s ale mele, scap mai greu de ele.
    Nu să scapi de ele este greu.
    Este greu să conștientizezi că sunt prejudecăți, și nu perspective fundamentale.
    Dragostea este piatra de încercare și soluția de a scăpa de prejudecăți.
    Iubește întreaga omenire! este îndemnul fundamental al Dascălului, și încercarea de a urma acest îndemn este metoda.

    RăspundețiȘtergere