Tu, ce fel de vrăjitoare ești?

 

De ce mai credem sau apelăm la vrăjitoare

 

(PS: înainte să citiți postarea acesta, să știți că ghicesc foarte bine în cafea! Ba chiar am primit și un set de pregătit cafea turcească cu caimac, cafea gingirlie, așa că deschid lista poate vă înscrieți )

Ieri, mi s-a propus să mi se ghicească în palmă! Chiar în cartier la mine, pe bancă. 50 de lei. Pe ”coana mare” o știu de peste 40 de ani căci îmi propunea același lucru și când aveam 18 ani. Soțul ei încă mai încearcă schema cu verigheta pierdută. Tot ieri am mai aflat că există o schemă cu ”datul de pomană” tot în cartier. O schemă mai nouă dar la fel de păguboasă. Așa că aveți grijă!

 

Se pare că am figură cum că aș da acești bani pentru așa ceva . Oricum fac parte din grupul țintă care mai crede că viața e influențată nu de ”semne” ci de interpretarea cuiva asupra vieții mele. De fapt, e foarte interesant ce cred oamenii din parc, cunoscuți ai cartierului dar necunoscuții ai vieții mele despre mine. Ei spun fie că m-au văzut plimbând cățelul zilnic prin parc sau că fac parte din grupul fumătoarelor. Și asta pentru că vor să mă asocieze unor grupuri pentru care au pus deja etichetele.

 

Așa că azi am citit un foarte bun articol făcut de Radio France Internațional. Aici sunt părți din el.

 

Niciodată nu o să știm câte vrăjitoare au fost închise, torturate sau omorâte de Inchiziție sau doar de prejudecăți sau obiceiuri învechite. Cazurile documentate în dosare au fost între 40 000 și 70 000 dar nu iau în calcul, întâmplările de zi cu zi. Se estimează că ele ar putea ajunge la peste 9 milione de femei. Oricum credibilitatea omenirii este încă testată de tot felul de noi oportunități vrăjitorești, cum deschizi internetul și cum afli ce a mai zis bulgăroaica Baba Vanga și mai ales ce trebuie să faci. Nu contează că a murit în 1996 ea ne ”ghidează” încă viitorul la fel ca Nostradamus. 

 

Maryse Simon, doctor în istorie și specialistă în istoria vrăjitoriei în Europa modernă timpurie ne spune că : „această distorsiune a realității folosește o imagine fascinantă. În termenul «a fascina» există ideea a ceva ce paralizează reflecția.”Adică fără să gândești pui etichete. Asta sună cunoscut așa-i?

 

Începând din secolul al XX-lea, însușirea feministă a figurii vrăjitoarei a continuat peste Atlantic transferată spre feminism pentru că de fapt o parte din ”vrăjitoarele” secolelor trecute erau persoane puternice, dornice să învețe și să sfideze lumea cu regulile ei. În 1968, la New York, feministele din mișcarea W.I.T.C.H. (Women's International Terrorist Conspiracy from Hell) au ieșit în stradă, deghizate în vrăjitoare. Hainele, obiectele și atributele clasice ale imaginii vrăjitoarei au fost adoptate de acest colectiv pentru a declara că fiecare femeie era un potențial de a deveni vrăjitoare. De la Bursa de Valori de pe Wall Street până la Saloanele de Nuntă, acțiunile W.I.T.C.H. au crescut și s-au multiplicat. La începutul anilor 1970, aceste caracteristice, începute ca o formă de marketing au găsit ecou în Europa, mai întâi în Italia. În 1972, sloganul „Tremate le streghe son tornate” (Tremurați, vrăjitoarele s-au întors) a fost auzit la demonstrațiile feministe. De ce în Italia? Pentru că sloganul a fost afișat pe ziduri și în fiecare procesiune, ca parte a luptelor pentru schimbarea legilor de divorț și avort, care erau interzise de Biserică. 

 

Atunci vrăjitoarele au fost percepute ca figuri care întruchipează libertatea corpurilor femeilor. Câțiva ani mai târziu, găsim figura vrăjitoarei în Franța. În 1975, scriitoarea Xavière Gauthier a fondat revista literară Sorcières. Les femmes vivent (Vrăjitoarele. Femeile trăiesc). Scopul a fost de a face o paralelă între vrăjitoarele rebele din secolele al XV-lea și al XVII-lea și revolta femeilor contemporane. Au fost promovate idei despre eliberarea sexuală și controlul propriul corp dar și alte revendicări feministe legate de salarii drepturi egale. 

Feministele din anii 1970 au fost puternic influențate de imaginarul televiziunii, începând cu serialul Ce vrăji a mai făcut nevasta mea difuzat în Statele Unite din 1964 și apoi în Europa. 

 

„Există o fuziune între imaginile de televiziune ale protestatarilor și o tradiție, perpetuată în comunitățile rurale americane, de a sărbători Halloween-ul. Acum aceste lucruri s-au amestecat. De Halloween a avut loc prima demonstrație W.I.T.C.H. pe Wall Street”, explică Michelle Zancarini-Fournel, profesor emerit de istoria femeilor și a genului la Universitatea Claude Bernard din Lyon 1, autoare a cărții „Vrăjitoare și vrăjitori: povești și mituri. Scrisoare către tinerele feministe” (Libertaria, 2024).

 

Reinventarea vrăjitoriei pe internet

De câțiva ani, figura vrăjitoarei a devenit populară pe rețelele de socializare, în special pe Instagram și TikTok. Această reapropriere implică în principal femei albe cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani. Imaginile distribuite reflectă atributele fizice ale mitului vrăjitoarei. Tinerele au, în general, părul lung, adesea roșu. Lucie Pouclet, doctor în științe ale informației și comunicării și autoare a unei teze despre „Figurile vrăjitoarelor online: o subcultură digitală”, descrie modul în care aceste vrăjitoare  își construiesc practica: „Ele caută elemente din istorie, elemente din alte panteoane, alte spiritualități, pe care le îmbină cu referințe din cultura pop, cele cu care au crescut: Charmed, Sabrina, Hermione, vrăjitoarea adolescentă din  Harry Potter...” Pentru cercetătoare, „ele recreează un univers care le vorbește și spune ceva despre ele”.

În cadrul realităților, obiectele alese perpetuează mitul: se folosesc cazane, cărți de vrăji, cranii, lumânări, pisici și chiar baghete magice. Să nu-mi spuneți că nu aveți sau ați avut în casă lumânări parfumate care stau ca bibelou. Figura vrăjitoarei constituie un model pentru aceste tinere femei, dornice să-și exprime feminitatea într-un mod nou. Figura vrăjitoarei răspunde, de asemenea, unei căutări pentru o spiritualitate alternativă la religiile monoteiste. Avem vrăjitoare eleniste (Circe), vrăjitoare spiriduși verzi, vrăjitoare Elfi, nordice sau chiar vrăjitoare glamuroase. Există diferite tipologii de vrăjitoare pe rețelele de socializare pentru a satisface toate așteptările și proiecțiile.

 

 

sursa articol https://www.radiofrance.fr/franceculture/podcasts/le-cours-de-l-histoire/sorciere-l-invention-d-une-icone-feministe-3835045?at_campaign=Facebook&at_medium=Social_media