Arborele vieții

 

Dacă vă zic!!!

 

Arborele vieții își are originea în neolitic. Există simboluri de tip "V" ale Marii Zeițe (alături de bucraniul-uter* și pieptenele-perie), trei simboluri de regenerare, au fost grupate pentru o amplificare a semnificației sacre, într-o anumită ordine care s-a păstrat de-a lungul timpului. Reprezentarea arborelui vieții în această alcătuire o regăsim pe statuetele antropomorfe feminine descoperite în necropolele aparținând culturii de epoca bronzului Gârla Mare, în județul Mehedinți, dar și în Bulgaria, la Orsoia, Montana, iar un arbore al vieții similar este incizat pe inelul getic descoperit în necropola de la Seimeni. Biserica creștina le-a preluat și le-a reinterpretat simbolistica proprie.

 

În Urartu antic , arborele vieții era un simbol religios și era desenat pe zidurile cetăților și sculptat pe armura războinicilor. Ramurile copacului erau împărțite în mod egal pe partea dreaptă și stângă a tulpinii, fiecare ramură având o frunză pe vârful copacului. Slujitorii stăteau de fiecare parte a copacului cu una dintre mâinile ridicate, de parcă ar avea grijă de copac.

 

În Epopeea lui Ghilgameș găsim o căutare similară a arborelui sau plantei sacre care oferă nemurirea. Au fost găsite desene în sigiliile cilindrice de la Akkad (2390–2249 î.Hr. ).

 

In Iranul antic găsim nenumărate povești despre arborele vieții, despre remediile de vindecare sau renaștere, despre broaște otrăvitoare care înghit tot Pământul și pești vrăjiți care păzesc ”tot binele”. 

 

Mitul întemeietorilor Mashya și Mashyane povestește că doi copaci au fost strămoșii tuturor ființelor vii. Acest mit poate fi considerat ca un prototip pentru mitul creației în care ființele vii sunt create de zei (care au formă umană).

 

În mitologia chineză există arborele de bronz cu păsări, flori și ornamente din Sanxingdui în care trăiesc un Phoenix și un dragon ; balaurul reprezintă adesea nemurirea. 

 

O poveste taoistă spune că acest copac produce o ”piersică a nemuririi” la fiecare trei mii de ani, iar oricine mănâncă fructul primește nemurirea.

 

În Creștinism știm cu toții povestea pomului vieții, el apare pentru prima dată în Geneza 2:9 și 3:22-24 ca izvor al vieții veșnice în Grădina Edenului.

 

În Maniheismul, Arborele Vieții l-a ajutat pe Adam să obțină cunoștințele (gnoza).

 

Din Rusia până în Finlanda, a prins rădăcină mitul nordic al lui Yggdrasil. În Georgia, Borjgali este un vechi mit despre un copac simbol al vieții. Arborele vieții apare în religia nordică ca Yggdrasil, arborele lumii, un copac masiv (uneori considerat un arbore de tisă sau frasin) cu o știință extinsă care îl înconjoară. Poate legate de Yggdrasil, au supraviețuit relatări despre triburile germanice care onorează copacii sacri. Exemplele includ stejarul lui Thor, crângurile sacre, arborele sacru de la Uppsala și stâlpul de lemn Irminsul . În mitologia nordică , merele din cutia de cenușă a lui Iðunn oferă nemurirea zeilor.

 

În Islam, „Arborele nemuririi” este motivul arborelui vieții așa cum apare în Coran . Spre deosebire de relatarea biblică, Coranul menționează un singur copac în Eden, numit și arborele nemuririi. El nu putrezește niciodată și Allah l-a interzis în mod specific lui Adam și Evei. 

În Ahmadiyya a mânca din copacul interzis înseamnă că Adam nu a dat ascultare lui Dumnezeu.

 

Izvoare evreiești atestă că (Cartea Proverbelor), pomul vieții este asociat cu înțelepciunea: „[Înțe-lepciunea] este un pom al vieții pentru cei care o apucă și fericiți [toți cei] care o păstrează”. 

 

(Proverbele 3:13–18 ) În 15:4 , pomul vieții este asociat cu calmul: „O limbă liniștitoare este un pom al vieții, dar perversitatea în ea este o rană a duhului”. Misticismul evreiesc descrie arborele vieții sub forma a zece noduri interconectate, ca simbol central al Cabalei .

 

Reprezentări ale copacilor lumii, se găsesc în arta și tradițiile mitologice ale unor culturi precum Maya, Azteci , Izapani , Mixteci , Olmeci și altele. 

 

Mormântul regelui Maya antic, K'inich Janab' Pakal I din Palenque, care a devenit rege la doar 12 ani, are inscripții în Arborele Vieții în interiorul zidurilor locului său de înmormântare, care arată cât de important a fost pentru poporul Maya. În rândul mayașilor, arborele lumii centrale a fost conceput ca arbore ceiba.

 

Într-un mit transmis printre irochezi , The World on the Turtle's Back , explică originea pământului în care este descris un copac al vieții. Potrivit mitului, acesta se găsește în ceruri, unde au trăit primii oameni, până când o femeie însărcinată a căzut și a aterizat într-o mare nesfârșită. Salvată de o țestoasă uriașă de la înec, ea a format lumea pe spatele ei plantând scoarță luată din copac.

 

Pentru mitologia turcă, arborele vieții, este simbol al covoarelor și pus pe steagul unor orașe și provincii.

 

În Hinduismm cărțile Sacre vorbesc de (în Sanatana Dharma ) de un arbore divin Kalpavriksha. Acest copac divin este păzit de Gandharvas în grădina orașului Amaravati sub controlul lui Indra, Regele zeilor.

 

În Credința Baháʼí conceptul de arbore al vieții apare în scrierile alături de cel de Manifestare a lui Dumnezeu (Acel Mare Învățător care apare omenirii din veac în veac). Un exemplu în acest sens poate fi găsit în Cuvintele Tainice ale lui Bahá'u'lláh:

O voi prieteni! Ați uitat acea dimineață adevărată și strălucitoare, când în acele locuri sfinte și binecuvântate ați fost cu toții adunați în prezența Mea, la umbra Pomului vieții, care este sădit în Slăvitul Paradis? Și cu mirare ați dar ascultare la aceste trei cuvinte prea sfinte: O, prieteni! Nu preferați voința voastră voinței mele și doriți niciodată ceea ce Eu nu vă doresc și să nu vă apropiați de Mine cu inimi fără viață, întinate de dorințe și pofte lumești....

De asemenea, în Tableta lui Ahmad, Bahá'u'lláh spune: „Cu adevărat El este Pomul Vieții, care aduce roadele lui Dumnezeu, Cel Înălțat, Cel Puternic, Cel Mare”. Bahá'u'lláh se referă la urmașii săi de sex masculin ca ramuri și la femei ca frunze. Se face și distincție între pomul vieții și pomul cunoașterii binelui și răului. Acesta din urmă reprezintă lumea fizică cu contrariile ei, cum ar fi binele și răul și lumina și întunericul. Într-un context diferit de cel de mai sus, arborele vieții reprezintă tărâmul spiritual, unde această dualitate nu există.

 

Artistul austriac Gustav Klimt a portretizat versiunea sa despre arborele vieții în pictura sa, 

 

Arborele vieții din filmul lui Darren Aronofsky din 2006 , Fântâna, prezintă arborele vieții iudeo-creștin ca element major al intrigii în narațiunea sa neliniară. Filmul de aventură din 2021 Jungle Cruise urmărește un căpitan de vas (Dwayne Johnson ) care îl duce pe un om de știință (Emily Blunt ) într-o căutare pentru a găsi Copacul.

 

Tuia (Tuya) este denumit cam peste tot în lume arborele vieții (arborvitae) dar în funcție de continent de țară, există desigur mai multe variante: Nuca de cocos în Zona insulară a Asiei sau Moriga în Africa (pomul miracol cu efecte terapeutice și remedii împotriva malnutriției severe).

 

 ***

 

* bucraniu - craniu de taur  https://ro.wikipedia.org/wiki/Bucraniu?fbclid=IwAR0ZBLmItxHPaW6F8aYBZdma9gKIxu3zO46H_tXLEC934dvOWN3ECF-b328