Originile poveștii ”Mama Gâscă”

 

Toată lumea începe să deruleze invers lucrurile despre această poveste a poveștii: În Boston, Massachusetts, pe o piatră funerară în Old Granarying Grounds scrie „Mary Goose. ” Este datată 1690. Și aparține celei de-a doua soții a domnului Gâscă, Elizabeth Foster Goose. Este cea care i-a distrat pe copii cu cântece și poezii publicate ulterior, după cum se spune povestea, de ginerele ei în 1719. 

 

Din păcate, nu s-a găsit niciodată nicio copie a unei astfel de colecții. Și nu există nicio îndoială că femeile din familia Gâscă nu au fost adevăratele origini ale Mamei Gâscă.

 

În urmă cu ceva secole adică în cel de-al VIII-lea , în Europa - Bertrada II de Laon, adică mama lui Carol cel Mare (primul împărat al Sfântului Imperiu Roma) era poreclită de curteni (pe șest bineînțeles) din cauza unei malformații a piciorului, „Bertha picior de gâscă” sau „Regina Picior de Gâscă. ” Ea aduna copii și spunea povesti...

 

La mijlocul secolului al XVII-lea În Franța „mere l’oye” sau „mere oye” (Mama Gâscă) era o frază folosită în mod obișnuit pentru a descrie o femeie care captiva copiii cu povești încântătoare.

 

În 1897 Charles Perrault și-a publicat colecția de basme europene cu subtitlul „Contes de ma mère l’oye” (Povești de la mama mea gâscă). Cartea a obținut rapid statutul de bestseller și a fost tradusă în engleză până în 1729.

 

În Anglia, în jurul anului 1765, John Newberry a publicat „Mother Goose's Melody” sau „Sonnets for the Cradle”, care a devenit la rândul ei foarte bine vândută. Tocmai această carte de reper a avut ca efect schimbarea centrală a denumirii „Mamă Gâscă” de la povești folclorice cu rime pentru copii de grădiniță iar poezia a rămas în centrul modul de folosi poveștile de tipul „Mamei Gâscă”.

Desigur că există și teoria (evident că cercetătorii a mereu teorii noi, mai ales cei canadieni) și spun că o ipoteză plauzibilă legată de basmele populare vin de la Esop, fabulistul grec. El e cel care a scris fabula gâștei care a depus ouăle de aur și poate fi aceasta o asociere cu o femeia gâscă.Bietului Esop i se pun cam multe în cârcă. Ieri spuneam că ar fi putut fi iubitul celei de la care a pornit basmul Cenușăreasa Fata cu obrajii roz... Și de fapt încă se mai caută dovezi dacă el a existat ori ba. Totuși a fost menționat de Herodot, Aristotel și Plutarh. Ar fi trăit in (620 î.Hr. până în 560 î.H) ca sclav în Tracia, mai apoi în casa lui Xanthus și apoi Iadmon din Samos, dar a fost eliberat în cele din urmă.

 

Dar poate fi și un sâmbure de adevăr ca din setul lui de povești, transfigurate să apară poveștile cu care și noi am adormit. 

 

 

 

 

( https://www.history.com/news/was-there-a-real-mother-goose?fbclid=IwAR2t6TgfEoaRBcETP_zVcJ56hGf5CKqSUngTXrY_rJgA-yUjsgkdR-xPIX8)

 

.