Ca oaspete,
Când sunt poftit,
Şi, ca şi orice invitat,
Desculţ,
La pragul minţii tale,
Mă’ncumet
La o clipă de plimbare.
La primul pas
Mă-npotmolesc
În simţuri fără tact.
Şi-n zemi incerte
’not abstract.
Te mângâi,
Dar sfârâie feroce-o coardă a firii,
Orbecăi,
Şi sorb din aburii’njosirii.
De-a scalda tu te joci!
... la mlaştini?
E’un joc sublim,
Divin,
De răsfăţat
De om neîncercat,
… neluminat.
Hei !
Suflet pururea trândav:
Insinuant,
Inviorant,
Un gând firav,
Mă gâdilă şi mă demască:
– „Ce-ar fi ... să-ţi instalez, încet în cap
Lumină electrică albastră.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu