Tulpan, turban, tulipan

 

Deși pare greu de crezut acum, căci Olanda este numită ”țara lalelelor”, dar aceste flori provin din Asia și se pare că au fost cultivate pentru prima data acum o mie de ani în Persia. De altfel, laleaua se află și astăzi pe drapelul național al Iranului și din Iran a ajuns în Anatolia.

Prima perioada de glorie a lalelelor a început în Imperiul Otoman în anii 1.500, unde au fost cultivate pentru ca erau florile favorite ale sultanului Suleiman I – denumirea ”tulipa„ vine de la cuvântul turcesc ”tulbent” (turban, pânză de turban). Ulterior, în timpul domniei lui Ahmet al IIIl ea (anii 1.700), se crede ca aceasta floare a fost ridicata la rangul de simbol al bogăției și prestigiului, iar perioada respectiva s-a numit ”era lalelelor”. În acea vreme, turcii aveau legi stricte privind cultivarea și vânzarea lalelelor, acestea fiind considerate extreme de valoroase, în onoarea lor organizându-se deja festivaluri, care se țineau la lumina lunii pline.

Sosirea lalelei în Europa (unde până în sec. XVI doar se auzise de frumusețea sa) are loc odată cu primirea unor semințe de către Clusius, un reputat botanist, care înființează la Leiden (Olanda) o superba gradina botanică, ce deținea cea mai mare și cea mai frumoasă colecție de lalele din lume. Florile s-au adaptat atât de bine la clima olandeză și au fost atât de îndrăgite, încât în scurt timp au început sa fie plantate pe tot teritoriul țării.

Astfel, în anul 1634 avea să se declanșeze ”nebunia lalelelor„ – o perioadă în care nu numai că prețurile unor tipuri de lalele ajunseseră astronomice, dar oamenii le și cumpărau la aceste prețuri, crezând că fac o afacere buna. Aceste speculații, deși absurde, au constituit un fenomen atât de puternic, încât nici măcar istoricii și economiștii de astăzi nu și-l pot explica.

Ca exemplu al absurdității, un singur bulb dintr-o specie deosebită de lalea ajunsese să valoreze cât o casă sau o proprietate în cea mai buna zona din Amsterdam. În luna februarie a anului 1637 însă, prețurile s-au prăbușit, declanșându-se astfel prima criză economică a vremurilor moderne denumită și ”febra lalelelor” . Filmul ”Tulip fever” ( 2017) este edificator.

Laleaua își trăia încă perioada de glorie în Europa când Revoluția Franceză și ocuparea Olandei de către Napoleon au stopat domnia acestei flori.

Imigranții olandezi au răspândit lalelele în toate colțurile lumii. De aceea Olanda este cunoscuta drept ”țara lalelelor„ fiind și cel mai mare exportator de flori din lume și, implicit, cel mai mare producător de lalele.


Tulpan „pânză de bumbac, de lână sau de mătase, foarte subţire şi străvezie; basma” este parţial sinonim cu muselină, împrumutat din fr. mousseline, care a fost preluat din it. mussolina provenit din adjectivul arab mauslî „din Mossul” (această stofă s-a fabricat prima dată la Mosul, oraş din Mesopotamia, astăzi în Irak).

Sufixul arab -î a fost redat în italiană prin -ino; forma feminină -ina se explică prin combinaţia cu tela „pânză, ţesătură”. Revenind la tulpan, acesta este, la originea îndepărtată, persanul dulbänd „turban” (format din dil „inimă” şi bänd „a lega”), acelaşi cuvânt care stă şi la baza lui tulipă, intrat în turcă (în forma tülbent) şi, din turcă, în neogreacă (tulpani).

Din ultima limbă citată îl are şi româna, însă cuvântul persan a ajuns în română şi pe alte căi, sub forme diferite: tulbent „voal de mireasă” este din sârbul tulbenta, tulipă „lalea” din fr. tulipe (cu varianta tulipan) şi turban din fr. turban.

Imaginea unui câmp de lalele din Leiden, Olanda

 surse informații http://www.istoriesicivilizatie.ro/cuvinte-calatoare-cuvinte-persane-xiii/

 https://www.florariatrias.ro/povestea-incredibila-a-lalelelor/?fbclid=IwAR0HDVdzQG_N3t-8T8Ykle_mqXs0FAPgspFLMr3e8rKIw_0QfwaBsJlVQf8

 https://en.wikipedia.org/wiki/Tulip_mania

 

 
Imaginea 1
O satiră a Nebuniei lalelelor de Jan Brueghel cel Tânăr (c. 1640)
Imaginea 2
Căruța nebunilor de Hendrik Gerritsz Pot, 1637.
Țesătorii din Haarlem și-au abandonat războaiele de țesut și oînsoțesc pe Flora, zeița florilor, cu brațele încărcate de lalele, care călătorește alături de marile vicii Frauda, Lăcomia și Avariția, Mania și Speranța vană.