SHINCHŪ

Imaginați-vă așa ceva: o molie de mărimea unui elefant, ce are ochi cât farfuria și fălci care ar putea să te prindă și să te strângă-n clești ca un luptător de sumo. Ei bine acesta este Shinchū, zeul-molie un monstru de pe țărmurile cele mai sălbatice ale folclorului japonez și are în dietă spiritele rele, mai ales cele care răspândesc boli. Acești giganți sunt Yōkai, creaturi supranaturale și atât de înspăimântătoare încât le fac pe creaturile din folclorul european să arate ca niște mici cățeluși drăgălași.

 

Seamănă cu molia viermilor de mătase tocmai pentru că japonezii au fost fascinați de transformarea viermilor în fluturi și de modul prețios și special cum acești viermi eliberau coconul cu fir de mătase. Doar că sunt mai mari decât elefanții. Au o gură căscată, plină de dinți ascuțiți, opt picioare, aripi enorme și un ac lung care iese din spatele abdomenului lor segmentat. Shinchū sunt insecte sfinte. Deși au un aspect feroce, shinchū nu atacă oamenii. În schimb, se hrănesc cu demoni și spirite rele. În special, pradă yōkaii care provoacă boli și răspândesc epidemii. Apetitul lor este foarte mare. În fiecare dimineață, un shinchū va consuma trei mii de demoni și în fiecare seară va devora încă trei mii.

 

Un shinchū este înfățișat alături de alți zei protectori: 1) zeul pedepsei cerești, 2) zeul muzicii, 3) zeul protector al copiilor  4) Shōki. Aceștia sunt paznicii sfinți ai templelor, un fel de aspiratoare uriașe care sug răul de pe străzile lumii spiritelor.

 

Originile lor sunt interesante, pentru că provin din zeități hinduse și chineze, budiste, și furioase pe numărul mare de demoni din folclorul lor. Există câteva tablouri antice care  explică acest lucru.

 

Așa că data viitoare pe înserat când vezi o umbră fluturând peste un templu luminat de lună, nu te panica. S-ar putea să fie doar un Shinchū, ținând în siguranță lumea.