sâmbătă, 18 ianuarie 2020

Piatra


Mă simt ca o piatră.
Zău de mi-ar plăcea să fiu vultur, un porumbel sau  o pădure mare de stejari.
Sau o tuberoză care îmbobocește
 ...ori ca acum, o maimuțică mereu zâmbitoare

Mă simt ca o piatră.
Egala și zi și noapte
Egala în adânc și la suprafață.
Fără să mă bucure
Fățuirea mea în apa unui izvor
Fără să mă supere dacă Doamne ferește, o vacă
Știți voi,
S-ar bălega cald peste mine.

Mă simt ca o piatră
Care visează vise de piatră
Constelații cu puzderii de stele
Străluciri de cometă
Haos ce mă îngroapă
Și eu egala
cu întreg universul.


Mă simt ca o piatră
Peșteri cu desene interioare pe care nu le va vedea nimeni
Desene care nu se șterg mii de ani.
Mă simt ca o piatră
Care visează încă
Nu zboruri de meteorit arzând 
arzând
arzând,
doar  dorul
scânteilor
dintre două pietre,
ciocnindu-se o clipă.

Mă simt ca o piatră
cu mii de constelații desenate
în pereții mei interiori.

.

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu