Azi
a fost una din acele zile
când am râs
de tot ce nu poate fi reparat
în mine,
de fragmente
și de cicatrici
de cuțite răsucite
de sentimentele mele mici
și de ușile închise-n nas de mine, mie însămi
de balamalele ruginite ale inimii
și de complicitatea-mi la propria mizerie...
O să-mi înghit tristețea
o să mă ridic de la podea
și n-o să te las să te apropii,
niciodată destul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu