Copacul divin Cleyera japonica (sakaki) - copacul veșnic verde și mereu înflorit (are flori mici, crem, foarte parfumate, fructe roșii apoi negre.) Este considerat sacru pentru credința japoneza Shintō-istă, ramurile cu flori reprezintă ofrande în sanctuarele Shintō.
Mitul lui Amaterasu este o poveste foarte frumoasă și e legat de acest arbore. Numele zeităților mi se par foarte melodioase ia încercați să le pronunțați cu glas tare. Amaterasu Omikami („marea divinitate care luminează cerul”) este zeița soarelui. Ea este cea mai importantă zeitate a religiei șintoiste. De asemenea, este și conducătoarea ”Takama no Hara” (Înalta Câmpie Cerească), adică tărâmul spiritelor (Kami). Amaterasu este fiica lui Izanami și Izanagi și sora lui Susanoo (zeu al furtunii). Se spună că odată tatăl ei, Izanagi a ajuns pe Pământ (din regatul său subteran) pentru că trebuia să-și facă ritualul periodic de curățire în râul Woto. Atunci, din ochiul stâng al zeului, s-a născut Amaterasu. Ea este sora mai mare a lui Susanoo, zeul furtunii. Amaterasu se certa mereu cu răutăciosul ei frate mai mic. Atât de des au avut loc aceste certuri, încât, în cele din urmă, săturandu-se de el, l-a exilat din Rai.
Dar cea mai celebră poveste este legată de venirea Primăverii. Susanoo, venise cu un cal jupuit chiar când zeița și sora ei țeseau în liniștea palatului ei Waka-hiru-me iar imaginea monstruasă a deranjată-o atât de tare încât supărată s-a ascuns într-o peșteră și n-a mai vrut să mai iasă nici în ruptul capului.
Dispariția ”Zeiței care luminează cerul” a dus lumea în haos și întuneric total. Spiritele rele domneau în lume. Ceilalți Zei încercă în fel și chip s-o îmbuneze. Dar iată că sfatul lui Omohi-Kane, este cel bun: El știa de marea curiozitate a zeiței așa că aduce câțiva cocoși la intrarea peșterii, cu speranța ca sunetelor lor o vor face pe zeiță să creadă că sosiseră zorii. Zeii au sădit și copacul de Sakaki (Cleyera japonica) acolo și l-au decorat cu bijuterii strălucitoare (magatama), haine albe, fine și ... o oglindă.
În plus, zeița Amenouzume a dansat atât de sălbatic, încât râsul celorlalți zei a stârnit curiozitatea lui Amaterasu. Aceasta a deschis ușurel peștera blocată doar cât să vadă ce se întâmplă și a dat de oglindă A rămas uimită văzându-și reflexia pentru prima dată. Puternicul zeu Ame-no-tajikara-wo a închis repede intrarea în peșteră iar Tuto-Tamu cu înțelepciune, i-a spus că niciodată nu trebuie să se mai ascundă. De atunci, lumea a fost scăldată în lumina radiantă a soarelui.
Ca să luam aminte, anual, ramurile înflorite ale arborelui sakaki sunt folosite în buchetele pentru ofrande și în ritualurile de purificare. Ele reprezintă inocența primordială, regenerarea și nemurirea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu